Promisiune.


Si ar trebui sa ma bucur? Sa imi para rau?

Sunt o persoana rea daca ma gandesc la mine in situatia asta? Dar nici macar asa nu stiu daca e de rau sau de bine. Nici macar asa nu stiu pe care dintre ei ii tradez. Dar stiu sigur ca o bucatica din mine o sa fie pierduta, oricum ar fi.

Dar o sa fie bine, nu? Adica, ce am aici voi gasi si acolo. Sau nu… .

Dar cu secretele cum ramane? Se presupune ca le iau cu mine? Sau le las aici, ingropate intr-o cutie? Privirile, imbratisarile, zambetele si rasetele lor pe care le iubesc din ce in ce mai mult, or sa incapa oare in geamantan? Sau vor fi nevoiti sa mi le trimita prin posta, fiecare pe rand?

Spuneam candva ca soarta este una dintre lucrurile in care cred. Poate ca asta trebuie sa fac si de data asta. Sa cred in destin, sa cred ca asa e mai bine…pentru toti. Poate am ranit prea mult. Poate ca e cazul sa ma opreasca cineva iar aici nu exista acel cineva. Sau poate pur si simplu unora le va fi mai bine fara mine.

Dar nu voi uita.

Nimic.

Iar asta e o promisiune.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s