Tacere


Suntem inconjurati. Vine spre noi din toata partile. Iese din interiorul toracelui nostru. Iar noi ce facem? Ne speriem de  necunoscut si incercam sa o oprim. De fiecare data.

De ce suntem atat de speriati de liniste? In ea ne aruncam de fiecare data frustrarile, lucrurile pe care nu le spunem niciodata. Iar atunci cand ramanem singuri cu ea, toate aceste lucruri de care fugim se intorc cu repeziciune spre noi. Poate asta e motivul pentru care ne ferim de liniste.

De ce ne este teama de tacere? Acesta are doua intrebuintari. Dar depinde de cum o folosim.

Linistea dintre doi oameni poate distruge sau poate construi. Tacerea dintre doi oameni construieste sentimente si legaturi pe care nimic altceva nu le poate construi. Linistea dintre doi oameni te poate linisti, te poate face sa te simti acasa, dar poate uneori si sa te manance, usor, incepand din interiorul sufletului pana la suprafata ochilor.

Fugim de necunoscut doar pentru ca nu seamana cu nimic din ce stiam noi pana acum. Nu incercam sa vedem lumea in alt mod, continuand sa traim in mica noastra cutiuta. Ne temem de liniste pentru ca ea ne urla gandurile. Ne temem de intuneric doar pentru ca nu mai avem lumina alaturi. Ne temem sa pierdem persoane gandindu-ne doar la noi. Dar ceea ce nu stim este ca sufletul nostru are nevoie de intuneric pentru a gasi cel mai bun drum. Nu stim ca mintea are nevoie de liniste pentru a se face auzita. Nu stim ca lasand persoanele sa iasa din viata noastra, aflam cine merita de fapt efortul.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s