Inceput


Scriu scrisori pe care nu le trimit oricum.

Scriu cuvinte care nu vor fi citite de nimeni.

Asa ca, de ce nu as scrie sincer, din inima? De ce sa continui sa ma ascund printre randuri cand de fapt nu incearca nimeni sa ma gaseasca…nu incearca nimeni sa ma caute.

Dar pana la urma nici eu nu stiu ce sa scriu. Nu stiu cum. E ca si cum m-as trezi dintr-un vis pe care il uit imediat. Vreau sa spun atat de multe lucruri, vreau sa ii spun atat de multe, dar imediat ce deschid gura, tot sensul gandurilor imi scapa printre degete.

Cu toate acestea, un lucru e clar. Totul pare atat de firesc cand suntem. E ca o amintire dintr-o alta viata, e ca o intoarcere in viitor. Linistea. Fericirea. Zambetele. Atingerile. Totul e atat de familiar.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s