Avem eternitatea


Timpul se oprise in acel moment. A incetat sa mai existe. Umanitatea a respirat pentru ultima data in acea secunda si tot Universul s-a comprimat, la fel ca in momentul de dinainte de existenta, prima data cand am stat unul langa celalalt. Bubuitul puternic  al inimilor imi zguduia fiinta. Tot ceea ce stiam, tot ceea ce credeam pana atunci a fost distrus. Lumea nu mai era nimic din ceea ce cunosteam. Parea ca toate galaxiile si-au facut cumva loc in interiorul meu. Simteam cum se pregateau sa iasa la suprafata, toate pe rand, lasandu-si urmele pe tot ceea ce ma inconjura.

tumblr_mf9gx38pjs1qjipezo1_500

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s